Primul satelit românesc se concentrează pe ştiinţă
Odată ce primul satelit românesc îşi va atinge orbita, studenţii care şi-au petrecut mulţi ani proiectându-l ţi construindu-l vor aştepta cu nerăbdare să primească primele semnale din spaţiu. Deşi micul CubeSat este considerat, în primul rând, un prototip, Goliat este echipat şi pentru a explora mediul din apropierea Pământului.
Principalul obiectiv ştiinţific al lui Goliat este să valideze fezabilitatea proiectării şi operării unor experimente ştiinţifice avansate la bordul unui picosatelit de 1 kg. În acest scop, satelitul transportă trei experimente separate: o cameră digitală cu rezoluţie ridicată, un detector de micrometeoriţi şi un detector pentru doza de radiaţii. Toate acestea au trebuit să îndeplinească restricţiile de masă, volum şi alimentare stabilite pentru Goliat, înainte de a putea fi alese pentru zborul în spaţiu.
Camera digitală Ciclop este proiectată pentru a realiza imagini detaliate ale suprafeţei Pământului şi mai ales ale teritoriului României. Camera de 3 megapixeli este echipată cu un obiectiv cu o distanţă focală de 57 mm, care a fost proiectat şi produs de Pro Optica, astfel încât să aibă un unghi de vedere de 6 grade. Ansamblul cu senzori al camerei şi ansamblul pentru procesarea imaginilor utilizează piese disponibile în comerţ (COTS) produse de Devitech. De la o altitudine de 600 km, camera ar trebui să poată obţine o rezoluție maximă a terenului de 25 metri per pixel.
Celelalte două experimente ştiinţifice sunt proiectate să funcţioneze în mod continuu. Experimentul SAMIS, care este montat pe o latură a satelitului, este proiectat pentru a detecta impacturile micrometeoriţilor. Senzorul de impact este un film piezo-electric cu sensibilitate ridicată, de 34 x 26 mm, cu o grosime de 110 microni – aproape cât un fir de păr. Fiecare coliziune a unui micrometeorit cu senzorul va genera un impuls electric proporţional cu energia impactului.
Al treilea experiment, Dose-N, se potriveşte deosebit de bine cu Goliat, datorită faptului că satelitul va zbura pe o orbită foarte inclinată in jurul Pamântului, fiind expus unor doze mari de radiaţii. Dose-N este proiectat pentru a măsura radiaţiile din mediu, de-a lungul acestei orbite neobişnuite.
Datele sunt colectate de o diodă PIN fotosensibilă, care este folosită în combinaţie cu un scintilator în stare solidă. Radiaţiile cosmice care interacţionează cu scintilatorul vor genera fotoni de lumină, care vor fi capturaţi şi convertiţi în semnale electrice de către diodă. Pulsul electric generat de diodă va indica doza de radiaţii care l-a produs. Măsurătorile dozei totale vor fi stocate la intervale regulate în timpul parcurgerii fiecărei orbite.
