ESA title
Signing the accession agreement in Bucharest
Agency

Agenţia Spaţială Română aniversează trei ani de la aderarea României la Agenţia Spaţială Europeană

23/12/2014 1973 views 1 likes
ESA / Space in Member States / Romania

Astăzi, Agenţia Spaţială Română (ROSA) aniversează trei ani de la aderarea României la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), eveniment care a avut loc pe 22 decembrie 2011. Ţara noastră devenea atunci cel de-al 19-lea Stat Membru ESA, consolidând o colaborare în domeniul cercetării şi utilizării paşnice a spaţiului cosmic începută încă din anul 1992. În cei trei ani, ROSA a coordonat activitățile spațiale ale României legate de ESA prin 108 proiecte care au angrenat peste 90 de organizații din România și 800 de profesioniști, precum și deschiderea a șapte centre de competență. Perioada a fost marcată și de contracte ESA importante câștigate de entități din România.

Prin dobândirea calităţii de Stat Membru ESA România a demonstrat că are capacităţi tehnice şi ştiinţifice competitive la nivel european, obţinând astfel aceleaşi facilităţi ca celelalte ţări membre și acces la oportunități de continuă dezvoltare tehnologică, științifică și a resurselor umane. Odată cu aderarea, ROSA a început alături de partenerul european un program de opt ani pentru integrarea tehnologică în ESA. 

Totodată, implementarea Acordului dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană, privind aderarea României la Convenţia ESA se realizează prin Programul de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare STAR – Tehnologie Spaţială şi Cercetare Avansată pentru perioada 2012-2019, coordonat de Agenția Spațială Română. 

Până în prezent, ROSA a organizatdouă competiții de proiecte STAR, ce au rezultat în 108 proiecte aflate în derulare, fiecare dintre ele contribuind la dezvoltarea de nișe tehnologice și de expertiză științifică în conformitate cu domeniile prioritare de dezvoltare spațială trasate de ROSA. În total, peste 90 de organizații din cercetare, industrie și mediul academic sunt implicate cu un total de peste 800 de profesioniști activând în acest domeniu.

În cadrul competiției de proiecte STAR 2012 Agenția Spațială Română a finanțat proiectul RoBiSAT-1, prima etapă amisiunii spațiale RoBiSATdezvoltată de Institutul de Științe Spațiale și care își propune să dezvolte integral în România doi dintre cei 50 de nanosateliți ce vor fi lansați decolaborarea internațională QB50.

Printre alte proiecte sprijinite de ROSA se numără:EPTOScare va realiza un soft pentru simularea și optimizarea transferului pe orbite superioare a sateliților cu propulsie electrică,SaferDanubecare va oferi asistență pentru navele fluviale care navighează pe Dunăre, precum și un proiect care aduce contribuții la proiectarea unui telescop de supraveghere a asteroizilor din apropierea Pământului,Telescopul FlyEye.

Începând cu anul 2013, ROSA a demarat constituirea așapte centre de competențăprin Programul STAR. Cele șapte centre au scopul de a dezvolta competențe specializate în domenii precum: testarea rezistenței la radiații pentru componente ale misiunilor spațiale, senzori și tehnologii “Big Data” pentru aplicații spațiale, observarea Pământului și date de teledetecție pentru studiul atmosferei, antrenarea asistată de calculator a astronauților cu aplicații terestre pentru creșterea performanței sportivilor sau recuperarea persoanelor cu disabilități, lansatoare și vehicule spațiale, dezvoltarea durabilă a zonelor marine și costale din România, dezvoltarea de nanosateliți.

Pe 29 noiembrie 2013, Agenția Spațială Română a semnatacordul multilateral pentru misiunea Euclidîn cadrul Comitetului ESA pentru Programe Științifice, desfășurat la Paris. Programată pentru lansare în anul 2020, misiunea Euclid va cartografia forma, strălucirea și distribuția 3D a două miliarde de galaxii, urmărind să identifice rolul materiei și energiei întunecate în evoluția și expansiunea universului.

În această perioadă s-au făcut pași importanți în pregătirea misiunii AIDA, Asteroid Impact Deflection Assesement prin realizarea de elemente necesare orbitării unui asteroid dublu și deflexia prin impact cinetic, pentrumisiunea JUICE de explorare a planetei Jupiter și a sateliților săi sau pentru participarea la programul de explorare lunară Lunar Lander. De asemenea, un satelit de observații destinat în principal agriculturii și monitorizării pădurilor se află în faza de pregătire și a fost inițiată prima etapă pentru dezvoltarea unui satelit de comunicații.

Printre cele mai importante contracte ESA obținute de organizațiile din România se numără cel acordat pentru realizareaprimului lidar european, un instrument pentru detectarea şi monitorizarea particulelor minuscule suspendate în aer care va juca un rol important în pregătirea și validarea datelor oferite de misiunile europene ce monitorizează atmosfera. Proiectul MULTIPLY a obținut în octombrie 2014 un contract de aprox. 3 milioane de euro din partea ESA și este coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică.

La Consiliului Ministerial ESA din 2 decembrie 2014, ROSA a anunţat aderarea României la două programe opționale ESA: programul pentru dezvoltarea celei mai noi rachetei europene — Ariane 6, România fiind al 12-lea Stat Membru ESA implicat în program, dintr-un total de 20 și programul de exploatare a Staţiei Spaţiale Internaţionale, România fiind al 12-lea stat european implicat în program şi a 16-a ţară din lume parte din consorţiul Staţiei Spaţiale.

Implicarea în aceste programe opționale s-a realizat în baza evaluării capacităţii şi potenţialului pentru activităţi spaţiale. De altfel, încă de la aderarea la ESA Agenţia Spaţială Română a prioritizat participarea României la următoarele Programe Opţionale ESA:

  • Observarea Pământului, programul care ajută Europa să înţeleagă sistemul de funcţionare a Pământului şi a proceselor sale, în special în contextul schimbărilor globale.
  • Zborul uman în spaţiu şi explorare robotică, program care permite Europei să se implice în dezvoltarea de infrastructuri spaţiale şi să dezvolte şi testeze tehnologii necesare explorării spaţiale dincolo de orbita Pământului.
  • Lansatoare, programul care asigură accesul independent la spaţiu al Europei.
  • Programul Galileo, sistemul global de navigaţie prin satelit al Europei.
  • Telecomunicaţii şi aplicaţii integrate, program care asigură viitorul Europei pe piaţa satcom la nivel mondial şi transformă cercetarea în aplicaţii comerciale.
  • Programe de securitate, prin care Europa îşi dezvoltă capacitatea de a urmări în mod independent obiectele şi fenomenele naturale, care ar putea afecta sateliţi în orbită sau infrastructura de pe Pământ.
  • Tehnologie, un program prin care se dezvoltă noi tehnologii pentru o gamă largă de programe spaţiale şi care sprijină astfel competitivitatea industrială.
  • Suport Ştiinţific, un program care sprijină dezvoltarea industrială a instrumentelor ştiinţifice sau a experimentelor propuse de institute sau universităţi şi selectate de ESA. 

În vederea promovării oportunităților oferite industriei din România prin participarea la aceste programe opţionale, ROSA a organizat aprox. 20 de sesiuni informative în București și marile orașe ale țării, prin care a facilitat un dialog direct între reprezentați ai industriei din România și experți ESA.

ROSA a sprijinit de asemenea activitățile educaționale din domeniul spațiului, organizând workshopuri pentru profesori, tabere de vară pentru elevi, evenimente pentru publicul larg precum Săptămâna Mondială a Spațiului Cosmic, iar în mai 2014 a lansat în România alături de ESABiroul European de Resurse pentru Educație Spațială. ESERO România se alătura astfel unei rețele europene prezente la momentul respectiv în 10 ţări de pe continent. 

Puncte de reper ale colaborării România - ESA

  • 1992 — Primul acord dintre România şi ESA privind cooperarea spaţială în scopuri paşnice a fost semnat la Paris şi ratificat prin Legea Nr. 40/1993, moment care a deschis calea pentru participarea românească la mai multe proiecte de cercetare, împreună cu alte ţări europene.
  • 1999 — Acordul România - ESA privind cooperarea pentru exploatarea şi utilizarea paşnică a spaţiului cosmic, eveniment care a intensificat oportunităţile de colaborare între comunitatea industrială din România şi ESA.
  • 2006 — S-a semnat aderarea României la Programul pentru Ţările Europene Colaboratoare (Programme for European Cooperating States – PECS) al ESA
  • 2007 — România începe să contribuie la bugetul ESA în calitate de Stat European Cooperant, statut ratificat prin Legea nr. 1/2007. În cadrul PECS, au fost realizate proiecte pentru observarea heliosferei, dezvoltarea de software pentru misiunea Planck, realizarea unei aplicaţii pentru utilizarea datelor de observare a Pământului etc.

2011 — România a devenit cel de-al 19-lea Stat Membru al Agenţiei Spaţiale Europene.