Goliat: un salt uriaş pentru România

Model de zbor
7 februarie 2012

Odată cu finalizarea primului său satelit, România intră în comunitatea tot mai mare a ţărilor care au construit şi şi-au operat propria navă spaţială. Deşi Goliat este mic ca dimensiuni, viitoarea lansare la bordul noii rachete Vega a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este văzută ca un salt uriaş pentru ambiţiile acestei ţări în spaţiu.

Lansarea lui Goliat – numit, în glumă, după uriaşul din Biblie, Goliat - va avea loc, conform programului, de la baza de lansare Kourou din Guiana Franceză, la începutul lunii februarie. Lansarea, care va fi urmărită de un mare număr de VIP-uri, printre care dr. Marius-Ioan Piso, preşedintele şi directorul general al Agenţiei Spaţiale Române, va reprezenta începutul mai multor capitole noi din istoria explorării spaţiale europene.

Vega VV01 complet asamblată pe rampa de lansare

Pe lângă zborul inaugural al noii rachete Vega aparţinând ESA, este vorba și despre șapte minisateliți educaţionali de tip CubeSat, primii care sunt sponsorizați de ESA. În afară de Goliat, primul satelit construit în România, așa-numiții "puișori ESA" mai includ primii sateliți din Ungaria și din Polonia.

Istorica lansare va avea loc la doar câteva săptămâni de la alt eveniment memorabil, inaugurarea formală a României ca membru cu numărul 19 al ESA, care a avut loc la 22 decembrie 2011.

Povestea lui GOLIAT a început în 2008, cu solicitarea de propuneri de proiecte din partea ESA pentru crearea de sateliți educaționali de tip CubeSat, care să fie lansați în cadrul zborului inaugural al rachetei Vega. Universităților din toată Europa li s-a cerut să propună idei pentru dispozitive care să poată fi plasate pe sateliţi de tip CubeSat de dimensiuni standard (10 x 10 x 10 cm) și care să poată fi ejectate de un dispozitiv P-POD (Poly-Picosatellite Orbital Deployer).

Printre proiectele selectate de ESA s-a numărat și GOLIAT, o propunere prezentată de o echipă formată din studenţi de la Universitatea din București și de la Universitatea Politehnică din București, susţinuţi de experți de la Agenția Spațială Română și de la Institutul Român de Științe Spațiale. Proiectul a beneficiat de experiența dobândită de o echipă universitară ce a desfășurat un experiment de zbor în condiții de microgravitație în timpul uneia dintre campaniile de zbor parabolic organizate de ESA, la bordul unei aeronave Airbus.

Piezosenzorul de impact este montat pe latura -Z a cubului

Deoarece obiectivul de a desfășura o misiune cu un microsatelit era cuprins deja în programul spațial român, Goliat a fost considerat un salt uriaș înainte, nu numai de către echipa universitară care l-a construit, ci și de către comunitatea științifică din ţară.

Satelitul de tip CubeSat este considerat atât un prototip, cât și o platformă pentru explorarea mediului din apropierea Pământului. În acest scop, transportă trei experimente: CICLOP, o cameră digitală cu rezoluție ridicată, care va realiza imagini cu rezoluție ridicată ale suprafeței Pământului; SAMIS, un detector care va înregistra impacturile micrometeoriților; și DOSE-N, care va măsura nivelurile de radiaţii de pe orbita satelitului.

În decursul mai multor ani de proiectare, dezvoltare și construire, asistaţi de experții de la ESA, studenții au dobândit o experienţă practică valoroasă prin implicarea lor în toate stadiile dezvoltării satelitului. Goliat a fost terminat și trimis la ESA în octombrie 2011, după care a fost testat și instalat în sistemul de ejectare.

Dispozitivul P-POD care va adăposti satelitul a fost expediat la Kourou la sfârșitul lunii noiembrie. După instalarea pe adaptorul pentru dispozitivele științifice, ansamblul superior al rachetei - care cuprinde toți sateliții și învelișul protector - a fost plasat pe rampa de lansare în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 2012. Dacă totul va decurge conform planului, primele semnale transmise de un satelit românesc vor ajunge pe Pământ pe data de 13 februarie.

Copyright 2000 - 2014 © European Space Agency. All rights reserved.