Rosetta a ajuns la destinaţie
După o călătorie ce a durat un deceniu, Rosetta a devenit astăzi prima navă spaţială ce s-a întâlnit cu o cometă, deschizând astfel un nou capitol în explorarea Sistemului Solar.
Cometa 67P/Churyumov–Gerasimenko şi Rosetta se află acum la 405 milioane km de Pământ, aproximativ la jumătatea distanţei dintre orbitele lui Jupiter şi Marte, şi se deplasează spre interiorul Sistemului Solar cu o viteză de aproximativ 55 000 km pe oră.
Cometa se află pe o orbită eliptică de 6.5 ani ce o poartă dincolo de Jupiter, în punctul cel mai îndepărtat, şi între orbita lui Marte şi cea a Pământului, în punctul cel mai apropiat de Soare. Rosetta va acompania cometa mai bine de un an în călătoria ei în jurul Soarelui şi apoi spre Jupiter.
Cometele sunt considerate a fi elemente primitive ale Sistemului Solar şi este posibil să fi contribuit la ‘însămânţarea’ Pământului cu apă, poate chiar şi cu ingredientele necesare vieţii. Dar au rămas multe întrebari fundamentale despre aceste obiecte enigmatice, printr-un studiu amănunţit in-situ al cometei, Rosetta va încerca să dezlege misterele aflate în interior.
Călătoria catre comenetă nu a fost una simplă. De la lansarea sa în 2004, Rosetta a trebuit să efectueze trei zboruri în jurul Pământului şi un zbor în jurul lui Marte pentru a fi catapultată pe o traiectorie de interceptare a cometei. Traseul complex a permis navei Rosetta sa trecă pe lângă asteroizii Šteins şi Lutetia, obţinînd astfel imagini şi date ştiinţifice fără precedent ale acestor două obiecte cosmice.
“După zece ani, cinci luni şi patru zile de călătorie către destinaţia noastră, reprezentănd cinci orbite în jurul Soarelui şi aproximativ 6.4 miliarde de km parcurşi, suntem încântaţi să anunţăm în cele din urmă că ‘am ajuns’, a declarat Jean-Jacques Dordain, Director General ESA.
“Rosetta este acum prima navă spaţială din istorie ce s-a întalnit cu o cometă, un evenimnet major în explorarea originilor noastre. Descoperirile pot începe.”
Astăzi s-a încheiat ultima dintr-o serie de zece manevre de întâlnire începute în luna mai ce au avut ca scop ajustarea vitezei şi traiectoriei navei Rosetta pentru a se sincroniza cu cele ale cometei. Dacă oricare dintre aceste manevre ar fi eşuat, misiunea ar fi fost pierdută, iar nava ar fi zburat pur şi simplu pe lângă cometă.
“Realizarea de astăzi este rezultatul unui efort internaţional de proporţii ce se întinde pe mai multe decenii”, a spus Alvaro Giménez, ESA Director of Science and Robotic Exploration.
“Am parcurs un drum extraordinar de lung de la conceptul de misiune discutat prima oară la sfârşitul anilor 70 şi aprobat în 1993, îar acum suntem gata să deschidem o comoară de descoperiri ştiinţifice ce va rescrie manualele despre comete pentru multe decenii de acum în colo.”
Cometa a început să îşi dezvăluie personalitatea pe tot parcursul apropierii navei Rosetta. Imagini preluate de camera OSIRIS între sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii iunie au arătat variaţii în activitatea cometei. ‘Coma’ cometei - un înveliş extins de gaz şi praf - a devenit rapid mai luminos şi apoi a scăzut în intensitate de-a lungul celor şase săptămâni.
În aceeaşi perioadă, primele măsurători ale instrumentului MIRO (Microwave Instrument for the Rosetta Orbiter) au arătat că, cometa emitea în spaţiu vapori de apă cu aproximativ 300 ml pe secundă.
Instrumentul VIRTIS ( Visible and Infrared Thermal Imaging Spectrometer) a măsurat temperatura medie a cometei a fi de aproximativ –70ºC, indicând faptul că suprafaţa cometei este predominant întunecată şi acoperită de praf, mai de grabă decat curată şi acoperită cu gheaţă.
Apoi, imagini extraordinare luate de la o distanţă de 12 000 km au început să dezvăluie că nucleul cometei cuprinde două segmente distincte unite printr-un ‘gât’, dându-i un aspect ca de raţă. Imagini ulterioare au arătat din ce în ce mai multe detalii - cea mai recentă imagine de înaltă rezoluţie a fost descărcată astăzi şi va fi disponibilă în această după-amiază.
“Primele imagini clare ale cometei ne-au dat mult de gândit”, a declarat Matt Taylor, om de ştiinţă ESA Rosetta.
“Este această structură cu doi lobi construită din două comete separate ce s-au unit în istoria Sistemului Solar, sau este o cometă care a fost erodată dramatic şi asimetric de-a lungul timpului? Rosetta, prin design, este cel mai bun mod de a studia unul dintre aceste obiecte unice.”
Astăzi, Rosetta este la doar 100 km de suprafaţa cometei, dar se va apropia şi mai mult. În următoarele şase săptămâni, ea va descrie două traiectorii triunghiulare în faţa cometei, prima la o distanţă de 100 km şi apoi la 50 km.
În acest timp, suita de instrumente de la bord va desfăşura un studiu ştiinţific detaliat al cometei, examinând supraţata pentru a stabili o zonă ţintă pentru sonda Philae.
În cele din urmă, Rosetta va încerca o orbita aproape circulară la 30 km şi, în funcţie de activitatea cometei, ar putea să se apropie şi mai mult.
Un număr de cinci locaţii posibile pentru asolizare vor fi identificate până la sfârşitul lunii august, înainte ca locaţia principală să fie selectată la mijlocul lunii septembrie. Cronologia finală pentru secvenţa de evenimente necesară pentru lansarea sondei Philae - momentan estimată pentru data de 11 noiembrie - va fi confirmată la mijlocul lunii octombrie.
Pentru mai multe informţii, contactaţi:
ESA Media Relations Office
Tel: + 33 1 53 69 72 99
Email: media@esa.int
Markus Bauer
ESA Science and Robotic Exploration Communications Officer
Tel: +31 71 565 6799
Mob: +31 61 594 3 954
Email: markus.bauer@esa.int
